The Clock Ticks Life Away

Asa cum spune si titlul am extras mai jos diferite chestii din ceea ce inseamna cu adevarat Stars Don’t Die.

Rezumat: Viata lui Alice Cullen sau mai bine spus Alice Brandon, nu a fost niciodata usoara. Totul incepe o data cu internarea ei la un ospiciu pentru persoanele cu dizabilitati mentale, numai ca doctorul de acolo nu este tocmai un vindecator al acestora, ci mai degraba insusi Moartea lor. Asadar, ce urmeaza sa se intample cand inima de gheata a acestuia se dezmorteste intr-un final, iar un personaj malefic apare in peisaj?

Cuprins:

Stars Don’t Die
* 1. Inceputul… http://vampireforce.wordpress.com/b-stars-dont-die/inceputul/
* 2. Oglinda… http://vampireforce.wordpress.com/b-stars-dont-die/oglinda-incomplet/
* 3. Îngerul http://vampireforce.wordpress.com/b-stars-dont-die/3-ingerul/
* 4. Sânge Albastru http://vampireforce.wordpress.com/b-stars-dont-die/4-sange-albastru/
* 5. Kill My Soul http://vampireforce.wordpress.com/b-stars-dont-die/5-kill-my-soul-incomplet/
* 6. Hold Me   http://vampireforce.wordpress.com/b-stars-dont-die/6-hold-me/

Am inceput sa scriu la acest fan-fic de pe vremea cand m-am apucat de scris la O Straina, dar pe care nu am mai avut posibilitatea sa il mai termin niciodata. Cu toate acestea o cititoaere fidela a blogurilor mele mi-a mfacut surpriza placuta de a imi cere permisiunea de a scrie ea continuarea. Desigur, am acceptat!

Roxana, pe care sunt sigura ca toata lumea o stie din comentariile ei geniale pe care le posteaza la fiecare capitol nou, este cea care a continuat Stars Don’t Die, scriind astfel Capitolul 6. Nu puteam sa lipsesc eu din peisaj asa ca eu am corectat si retusat anumite scene scrise cu atata indemanare de Roxana.

Nu am avut posibilitatea sa ii spun intr-un mail sau intr-un mesaj pe Facebook noua mea propunere, asa ca o sa scriu aici:

Draga mea Roxana,

Ai dori sa scriem impreuna la acest fic?

Eu una as fi foarte fericita sa lucrez cu tine pentru ca ai talent si tot ceea ce iti lipseste este cineva care sa te mai ghideze putin.

Revenind, [sper ca Roxana sa imi raspunda] vreau sa va ofer cateva citate din Stars Don’t Die pe care le-am extras la foc automat din cele sase capitole publicate deja:

“Era greu sa imi imaginez altceva inafara de intunericul acela apasator. Ma omora sa stiu ca fiecare secunda ma aduce mai aproape de disperare. Ma saturasem sa ascult acelasi nimic la nesfarsit, sa aud doar zgomotul pasilor mei nerabdatori si apoi iara nimic. Ma saturasem sa gust numai apa si paine toate amestecate cu sange de la ranile pe care mi le faceam. Tanjeam dupa putina lumina, dupa putina fericire si pentru mine chiar daca nu stiam ce exact inaseamna toate acestea. Voiam sa simt mai mult decat – nimic. Era dureros de ciudat cum acel cuvant pe care il iubeam fugea de mine, cum fiecare bucatica din mine tanjea dupa ceva ce nu puteam avea.”

“Cat reprezenta lumea? Nu cunosteam decat raceala locului in care ma aflam, restul erau doar sclipiri de lumina intr-un trecut care nu imi apartinea.”

“Aveam impresia cum intreaga cunostere era concentrata in acest om. Cum gesturile lui spuneam multe, chiar daca eu nu intelegeam. Voiam sa il studiez mai de aproape. Am privit din nou fata lui si i-am aratat strambatura care il facea sa se simta fericit.”

“Am simtit cum sirul de foc se prelinge si pe obrazul meu, am simtit cum intreaga mea fiinta se descompunea acolo asteptand sa vada ceva dupa care tanjea. Sa mai simta o data fericire. “

“ Am vrut sa ating pe cealalta eu si se pare ca la fel a vrut si ea. Am intins mana sa ne atingem, dar era ceva acolo care ne impiedica, un fel de perete invizibil. De ce nu ma lasa sa imi ating cealalta eu? Era rece.”

“Nu ştiu cum te numeşti, dar ştiu că dincolo de aceste aparenţe se ascunde o inimă de aur, o inimă care trebuie preţuită, căci altfel riscă să se spargă.”

“ M-am consolat doar cu privitul. Era o scenă dureroasă, iar luna stătea asemenei unui monstru însetat de sânge, la pândă, parcă aşteptând ca totul să se prăbuşească şi să poată lua ce a mai rămas – un suflet pângărit şi un suflet pângărit în devenire.”

“Nu mă deranja, pentru că erau, practic, abandonaţi de familie, vizaţi de moarte. “

“Avea ochii legaţi, iar de mâini îi atârnau lanţuri grele prinse mai apoi de zid, era oribil să priveşti cum îngerii mor, iar demonii, ca mine, trăiesc din cauza lor.”

“Era un păcat să iubesc. Uram acest păcat, dar iubeam acea păcătoasă.”

“Cine eram eu să promit? Şi cine eram eu să îi vorbesc? Îmi pierdusem orice urmă de raţionament. Mă îmbolnăvisem din cauza ei, iar acum aşteptam un răspuns, unul mic, un geamăt, numai să ştiu că mă aude, că îmi poate descifra vocea.”

“ Eram un punct mort, un loc de unde nu mai izvora nimic. Eram însăşi moartea!”

“Cuvintele îmi scăpau ştrangulate, puterea mea de concentrare fiind de mult pierdută într-un abis al refulării şi al distorsionării continue. “

“Fugeam prin pădurea de lângă azil ca un nebun căruia inima îi fusese scoasă, spintecată şi apoi aruncată, dar care nu mai avea raţiune.”

“M-am reîntors în camera aceea, unde îngerul meu zăcea răpus de răceala îngheţată a încăperii.”

Asadar ce parere aveti? Eu sper sa va fac sa cititi si sa ne sustineti mai departe

Pupici,

Theo~